Misterioasa Antarctica

Echipe de oameni de ştiinţă, ingineri, piloţi şi personal de voluntari din Marea Britanie, S.U.A., Germania, Australia, China şi Japonia şi-au unit forţele pentru unul dintre proiectele ştiinţific, tehnic şi fizic cel mai ambiţios efectuat vreodată în Antarctica.

Misiunea este de a descoperi secretele enigmaticilor munţi glaciari de la Gamburtsey îngropaţi sub 4 Km de gheaţă, de căutare a celei mai vechi gheţe a planetei noastre şi de a studia locurile glaciare în scopul de a descoperi noi indicii ale schimbărilor climatice ale trecutului, prezentului şi viitorului.

Munţii glaciari de la Gamburtsey sunt cunoscuţi pentru a fi locul de naştere al enormei plăci de gheaţă şi a Antarcticii. Proiectul va trebui să dezvăluie indicii privind cum s-au format munţii şi de a furniza oamenilor de ştiinţă cele mai bune locuri pentru viitoarele forări ale gheţei.

Foto de Andrew Mandemaker, sursa Wikipedia.

Geofizician, doctorul Fausto Ferracciolo, cel care a condus cercetarea britanică explică: “Este un proiect la urma urmei excitant şi stimulant. Este puţin ca şi cum ne-am pregăti să mergem pe Marte. Oamenii de ştiinţă veniţi din şase ţări diferite vor lucra mână în mână pentru a face ceva de negândit, explorarea profunzimilor Antarcticii, una din ultimile regiuni frontaliere ale planetei noastre.

Timp de două luni şi jumătate, echipele noastre îşi vor uni cunoştinţele pentru a examina munţii de mărimea Alpilor îngropaţi sub o placă de gheaţă şi care sfidează încă orice explicaţie geologică rezonabilă. În paralel, vom căuta gheaţă veche de peste 1, 2 milioane de ani. Închisă în această gheaţă antică, un raport al schimbării climatice trecute, ne va permite de a face cele mai bune predicţii pentru viitor.

Echipele de oameni de ştiinţă vor folosi o gamă de tehnologii de ultimă generaţie pentru a elabora o vedere în trei dimensiuni fără precedent a acestei lumi necunoscute. Două avioane, echipate cu radare pătruzând gheaţa şi două captatoare magnetice ne vor ajuta de asemenea de a ancheta.”

A pune pe picioare o expediţie de o asemenea amploare este o încercare formidabilă care cere cooperare internaţională a şase ţări, nouă avioane şi două tabere. Toate astea sunt finanţate de americani (U.S Amudesen – Scott Station), chinezi (Chinese tractor-train) şi de englezi şi autralieni (UK – Autralian Camp).

Conform profesorului Nicholas Owens, şeful echipei britanice: “Există o istorie surprinzătoare a planetei noastre închisă în gheaţă şi în rocile Antarcticii. Numai astăzi avem tehnologiile suficiente pentru a descoperi secretele acestui laborator natural unic.

Această ştiinţă nu poate fi făcută numai dacă lucrăm cu toţii împreună. Este excitant foarte exigent în termenii de privaţiuni fizice şi de logistică, dar acest efort comun este singurul care va putea să ne aducă răspunsurile de mâine, informaţiile necesare oamenilor de ştiinţă pentru a înţelege trecutul nostru.

Într-o lume în care totul se schimbă atât de repede, cu atâtea incertitudini asupra viitorului nostru, este crucial, pentru societatea noastră, să găsim explicaţii la întrebările fundamentale care privesc planeta noastră.”

Dar acolo, se ascunde numai un munte? Antarctica este continentul cel mai meridional al Terrei. Situat la Polul Sud, este înconjurat de Oceanul Austral sau de Oceanul Antarctic. Este de asemenea mărginit de Marea Ross şi de Marea Weddell. Cu o suprafaţă de 14 milioane km pătraţi, Antarctica este mai mare decât Europa şi decât Oceania. Dar 98% din suprafaţa sa sunt acoperite de un strat de gheaţă având în medie 1,6 km grosime.

Antarctica este totodată continentul cel mai răcoros, cel mai sec şi cel mai plin de vânturi. Dar şi continentul cel mai ridicat deasupra nivelului mării. Pentru că aici nu cad decât puţine precipitaţii exceptând coastele, interiorul continentului constituie din punct de vedere tehnic cel mai mare deşert din lume.

Nu există populaţie umană permanentă şi Antarctica nu a cunoscut niciodată populaţie indigenă. Doar plantele şi animalele adaptate la frig au supravieţuit aici, inclusiv focile, pinguinii-imperiali, muşchii, lichenii şi numeroase tipuri de alge.

Numele de Antarctica vine de la grecescul antarktikos, care înseamnă “opus Articii.”

Deşi miturile şi speculaţiile privind o Terra Australis (Pământ Austral) existau încă din Terra Australis se consideră în general că continentul a fost zărit pentru prima oară în 1820 de expediţia rusească condusă de Mihail Lazarev şi Fabian Gottlieb van Bellingshausen. În acest timp, continentul a rămas global neglijat pentru tot restul sec. 19, datorită mediului ostil a presupusei lipse de resurse şi a amplasamentului său izolat.

Tratatul privind Antarctica interzice activităţile militare, exploatarea resurselor minerale, mai puţin cele conduse în scopuri ştiinţifice. Dar se acordă prioritate activităţilor de cercetare ştiinţifică. Experienţele în curs sunt efectuate de peste 4000 de oameni de ştiinţă de diverse naţionalităţi având interese diferite.

În 1846 SUA, la iniţiativa amiralului Richard Eveling Byrd, au organizat cea mai importantă expediţie trimisă în zilele noastre în Antarctica, operaţie numită Highjump! Este vorba despre cea mai mare operaţie militară din toate timpurile dusă în Antarctica, unde americanii au suportat mai multe pierderi de avioane şi de nave de război, sub pretextul cercetărilor ştiinţifice.

Antarctica este un continent constituit dintr-o mare insulă principală cât şi dintr-un ansamblu de insule. Relieful său este marcat de un mare lanţ muntos (munţii Transartarctici), care traversează continentul dintr-o parte în alta, cât şi de vulcanism.

Naziştii s-au interesat îndeaproape de acest continent izolat. Noua -Suabie (Neuschwabenland în germană), este o zonă din Antarctica de o suprafaţă de 600. 000 kilometri pătraţi cuprinsă între longitudinea 20⁰ E şi 10⁰ V, care a fost reclamată de Germania nazistă de la 19 ianuarie 1939 la 8 mai 1945. De ce?

Se ştie că naziştii şi mai ales conducătorii lor, se interesau de foarte aproape de lumea subterană a Agartei, această lume secretă populată de fiinţe foarte evoluate, se zice. Să fie oare o simplă legendă? Naziştii erau interesaţi de asemenea de rasa ariană, originară din Hyperboreea, regatul Thule. Hyperboreeni sunt prezentaţi ca un popor care locuieşte în partea răsăriteană a lumii locuite. Pământul lor, numit Hyperboreea, este considerat perfect, cu un soare care străluceşte constant.

Căldură misterioasă în Antarctica

Un nou studiu al climatului trecut al Antracticii relevă că temperaturile din timpul perioadelor calde şi intrarea în cele ale gheţei (interglaciare) au fost mai indicate decât s-a prevăzut.

Precedenta analiză a carotelor de gheaţă a arătat că climatul se compune din perioade glaciare şi de perioade interglaciare mai calde aproximativ în toţi cei 100. 000 de ani. Această nouă dezvăluire arată punctele de temperatură interioară ale anumitor perioade interglaciare în cursul ultimilor 340. 000 de ani. Ceea ce se sugerează că temperatura Antarcticii urcă la un nivel ridicat de sensibilitate la gazele cu efect de seră la nivelele similare celor care se întâlnesc astăzi.

Autorul principal, Louise Sime de la British Antarctic Survey declară: “Nu ne aşteptam să vedem aceste temperaturi calde, şi nu ştim încă în detaliu ce le-a cauzat. Dar ele indică că climatul Antarcticii a suportat schimbări bruşte în cursul perioadelor anterioare cu CO2. În cursul ultimei perioade calde, acum aproximativ 125. 000 de ani, nivelul mărilor era cu circa cinci metri mai mare decât astăzi.”

Reamintim că cele mai vechi gheţuri ale Terrrei se găsesc în Antarctica de Est. Şi cel mai vechi miez de gheaţă, străpuns în zilele noastre prin proiectul european (EPICA) conţine o înregistrare climatică care se întinde pe o perioadă de 800. 000 ani. Dar conţine numai o înregistrare <climatică>? Toate aceste informaţii şi misiuni sunt folosite doar pentru a prevedea climatul viitor, aşa zis?

Perioada actuală a început acum aproximativ 10. 000 de ani şi a fost relativ stabilă. Măsurătorile directe ale nivelurilor mărilor pe baza depunerilor sedimentare de coastă şi tropicale în secvenţe coraliene au stabilit că nivelul global al mării era mai ridicat, decât în cursul ultimei vârste interglaciare (adică 125. 000 de ani), circa 4-6 metri.

Cercetătorii au analizat 340. 000 de ani de informaţii pe izotopii de oxigen şi hidrogen plecând de la 3 situri de carate de gheaţă din Estul Antarcticii. Acest teritoriu gigantic al continentului alb, comportă încă nenumărate mistere şi enorm de multe secrete, care par să ne aştepte.